joi, 25 iunie 2009

I wanna be me ...


Daca ma intrebi ce caut eu aici nu am sa pot sa iti raspund pentru ca nici eu nu stiu. Initial am vrut sa fie un loc in care sa imi pot dezvolta, intr-un mod placut stilul de a scrie, dar acest lucru nu mi-a iesit. Am vrut sa scriu despre locuri in care am fost, despre mare, despre munti, despre calatorii prin viata facute alaturi de voi, dar nici asta nu mi-a iesit. Am vrut sa vorbesc despre lume, sentimente, idei dar cred ca a fost mai dificil de facut decat de trait si prin urmare nici la asta nu m-am priceput.Singurul lucru la care m-am descurcat a fost sa traiesc. Am vrut sa traiesc nu doar sa supravietuiesc si cred ca mi-a iesit. Nu atat de bine pe cat as fi vrut dar am reusit. Este frumos sa traiesti. A trai inseamna multe. Inseamna sa iubesti, sa razi, sa plangi, sa suferi, sa te bucuri, sa alergi, sa calatoresti, sa comunici, sa citesti, sa stai degeaba, sa muncesti. Da! sa muncesti. Sa simti ca ai facut ceva, ca tu ai facut ceva! Sa obtii un lucru prin sudoarea fruntii si prin eforturi disperate ... atunci simti ca traiesti ! A trai nu inseamna a avea totul. A trai inseamna a face totul ca sa ai ceva.Un lucru obtinut usor nu itiofera satisfactie. Implinirea o ai atunci cand lupti, lupti din greu, ca sa iti implinesti un ideal.
Acum am multe lucruri pentru care trebuie sa lupt...

Trebuie sa lupt pentru voi ... vreau inapoi acele nebunii, plecari, acea bucurie pe care am simtit-o alaturi de voi, acel mod de a simti fiecare zi, de a ma bucura de fiecare zambet. Vreau inapoi fiecare culoare pe care am pierdut-o prin nepasare.

Trebuie sa lupt pentru mine ... nu vreau sa ma schimb. Vreau sa traiesc, vreau sa zambesc, vreau sa am motive sa sar in sus de fericire. Vreau ca cei de langa mine sa se bucure de timpul petrecut langa mine. Vreau sa nu mai fac greseli. Vreau sa nu mai sufar si sa nu ii mai fac pe alti sa sufere. Vreau ... vreau ... sunt multe lucruri pe care le vreau

Trebuie sa lupt pentru ea ... da pentru ea. Pentru ca a fost mereu acolo. Pentru ca a stiut sa spuna si nu si da. Pentru ca m-a inteles si pentru ca ma iubeste cu tot cu defecte.

Trebuie sa lupt pentru tine ... pentru ca atunci cand ma vei cunoaste sa nu iti para rau ca ti-ai pierdut cateva clipe din viata in compania mea.

Am multe de facut ... nu imi pai pierd vremea aici.

Ne auzim mai tarziu, acum sunt ocupata sa traiesc ... si sa simt!
Bianca Casaru

marți, 9 iunie 2009

Alexander Rybak ...Fairytale


Imi place atat de mult ... Fairytale ...


Years ago, when I was younger
I kind a liked, a girl I knew
She was mine and we were sweet hearts
That was then, but then it's true
I'm in love with a fairytale
Even though it hurts
Cause I don't care if I lose my mind,
I'm already cursed

Every day we started fighting
Every night we fell in love
No one else could make me sadder
But no one else could lift me high above
I don't know what I was doing
When suddenly we fell apart
Nowadays I cannot find her
But when I do we'll get a brand new start

I'm in love with a fairytale
Even though it hurts
Cause I don't care if I lose my mind,
I'm already cursed

She's a fairytale yeah
Even though it hurts cause
I don't care if I lose my mind, I'm already cursed

Despre CineM-a pus sa ...


Nu stiu ce mi-a venit! Cred ca din cauza licentei scriu despre lucruri care pana nu de mult imi erau indiferente. Ma preocupa cultura, ma preocupa Romania si imaginea pe care o avem. Ma intereseaza arta si tot ce este frumos. Imi place ce face sora mea si poate, daca as putea da timpul inapoi, as face si eu ceea ce ea face de atata timp. Gandindu-ma la tot ce imi place am ajuns sa vorbesc cu un prieten despre cinema, despre aparitia cinematografiei, despre pelicula aceea care surprindea doar imagini alb-negru fara sa poata capta si sunetul. Despre dezvoltarea imaginii si a sunetului. Despre serializarea care a acaparat si cinematografia si care a transformat filmele din "opere" in "produse" capabile nu sa incante sufletul persoanelor care le privesc ci sa incante buzunarele celor care le creeaza.Despre transmiterea primelor unde radio. Asa am ajuns la concluzia ca nu am nici o idee despre anul aparitiei cinematografiei in Romania sau despre primul film facut de romani.

Am apelat la aseasta sursa magnifica de informatii, ce se presupune a fi internetul, insa a reusit sa ma dezamageasca deoarece nu am putut afla aceste date. Stiu doar ca in anul 1911, a fost prezentat la Bucuresti primul film romanesc de fictiune de lungmetraj, Amor fatal, in regia lui Grigore Brezianu.
Si tot cautand eu date am ajuns din una in alta si mi-am dat seama ca nici macar istoria propriei tari nu o cunosc (de domnitori, care si in ce ani au domnit nu mai vorbesc ... sunt in concluzie praf la capitolul istorie :P) aici gasiti un link ce va trimite le wikipedia si unde gasiti o mare parte dintre domnitorii romaniei http://ro.wikipedia.org/wiki/Preşedinţii_României .

Am ajuns sa caut aceasta lista cu domnitori ai Romaniei pentru ca aflasem ca in anul 1948 a fost emisa legea cu privire la nationalizarea industriei cinematografice. Atunci mi-am dat seama ca nu stiu cine a condus tara in acel an, deci nu stiu cine a fost autorul acelei legi. (va las pe voi sa aflati cine a fost personalitatea) .Nu ca ar fi contat prea mult, pentru ca oricum nu voi iubi istoria nici de acum inainte si mai mult ca sigur maine nu voi mai sti nici acest an (vorbeam ieri de copii care nu stiu sa profite de informatiile care ii sunt puse pe tava. Cred ca fac parte dintre ei :( !). Prefer geografia si calatoriile! Sunt mai practica din fire. Retin doar ce imi foloseste pe o perioada mai lunga de timp.

Dar sa revenim la ale noastre oi. Mai bine zis la cinematograful nostru si nu numai. La cinematografie in general. Nu stiu daca sa ma bucur sau nu ca in decursul anilor cinematograful a fost vulgarizat si transformat, dintr-un ritual de iesire din casa a celor cu o pozitie sociala mai buna, intr-un produs accesibil tuturor. Si spun ca nu stiu daca sa ma bucur sau nu pentru ca acum la cinematograf ai ocazia sa intalnesti si pantofarul de Valea Prahovei si Pitzipoanca de Bamboo care nu mai stiu sa-i respecte pe cei din jur si pe care nu a avut nimeni ocazia sa ii invete ca la cinema nu se vorbeste (sau mai bine zis nu se urla) astfel incat el/ea aflati in spatele salii sa fie auziti de cel care deabia a intrat pe usa de langa ecran.
Dar m-am lungit prea mult si am trecut de la una la alta. Revin si maine, daca am timp, cu idei venite pe neasteptate si nelasate sa plece la fel!
Bianca Casaru

luni, 8 iunie 2009

In timp ce unii invata alti fac sex ...


Deasupra mea sta o familie tanara. Aseara au facut sex salbatic. Cred ca nu prea au schimbat pozitia pentru ca patul a scartait la fel timp de vre-o 15 minute (poate chiar mai mult). Asta se intampla in timp ce eu incercam sa imi amintesc, sa imi reimprospatez memoria cu informatii pe care se presupune ca le-am acumulat cu vre-o doi ani in urma. Poate in alte conditii nici nu as fi bagat de seama ce se intampla deasupra mea, insa la mine in camera era atat de liniste incat ma deranjau si bataile ceasului pe care il am atarnat pe peretele din bucatarie.
J Michelet : " S-a vazut in acea clipa ce consumator urias si puternic este poporul, atunci cand intra in joc" .
La acest pasaj ajunsesesm cu cititul cand au inceput sa ma deranjeze sunetele vecinilor de deasupra si m-am oprit la el. Nu pentru ca in momentul ala ar fi avut o mare importanta ci pentru ca zgomotele m-au facut sa nu mai fiu atat de concentrata la lectura. Dar cred ca intreruperea a fost cu folos caci m-a facut sa ma gandesc la o multime de alte implicatii ale acelui pasaj, la lucruri la care altfel nu cred ca as fi avut ocazia sa meditez. Am ajuns astfel sa ma gandesc la dezvoltarea culturala, la revolutiile industriale si importanta lor in dezvoltarea omenirii. Am inceput sa imi pun tot felul de intrebari in ceea ce priveste Internetul si implicatiile care decurg din utilizarea lui.
Oare dezvoltarea internetului a contribuit la micsorarea magazinului de cunostinte generale ale individului? Cred ca da! Cati dintre noi nu consideram mai simpla varianta unui search pe un motor de cautare decat sa ne punem motorasul din capul nostru sa invarta rotitele memoriei pentru a retine anumite date? Suntem atrasi de divertisment si consum facil. Nu ne mai place sa gandim. Evadam intr-un imaginar care este departe de a se asemana cu realitatea. Traim intr-o lume cuprinsa de hegemonii virtuale, supravietuim prin si pe internet.
Nu mai exista unicitate si individualitate pentru ca toti consumam acelasi produs standardizat. Suntem setati sa gandim la fel, in aceeasi directie. Ne lasam controlati inconstient, devenind copii ale unui prototip. Nimeni nu mai gandeste in termeni de "estetica" ci de "comercial". Un produs nu mai "arata bine" ci se vinde sau nu.
Ingurgitam o cultura ieftina si imi este mila de copii care s-au nascut in "era internetului". Nu spun ca nu vor mai fi copii inteligenti. Departe de mine acest gand! Insa multi nu vor mai sti sa isi augumenteze inteligenta. Se vor plafona in gandire si vor deveni si ei " inca unul printre cei multi". Vor fi insa si copii care vor profita de avantajele aduse de internet si vor intra intr-o sfera a unei noi culturi.
Bianca Casaru